duminică, 4 noiembrie 2012

Restaurantele si contabilitatea de gestiune

Se stie ca in orice restaurant contabilitatea de gestiune este practic cea mai importanta piesa din puzzel-ul contabil. Daca NIR-urile si rapoartele de gestiune sunt facute ca la carte poti considera ca finalizata jumatate din inchiderea lunara.
Dar sa explicam putin procedeul de descarcare al gestiunii pe baza retetelor folosite in bucatarie.
Sa luam de exemplu o reteta simpla de paine.
Presupunem deci ca restaurantul nostru isi fabrica singur painea pe care o serveste clientilor, conform urmatoarei retete:
1 chifla:
- 200g faina
- 50ml apa
- 10g sare
- 5ml ulei
- 5g lapte
Evident inainte de fabricarea painii restaurantul nostru trebuie sa se aprovizioneze cu materia prima necesara, astfel, in cursul lunii vom avea o factura de la un furnizor sau mai multi prin care achizitionam ingredientele din reteta luata ca exemplu si nu numai.
Astfel, consideram urmatorul NIR:


NIR








Nr. Crt.
Denumire produs
u.m.
cant.
p.u.
valoare
tva
Total
0
1
2
3
4
5=3x4
6=5x24%
7=5+6
1
Faina
kg
2.00
2.30
4.60
1.10
5.70
2
Ulei
L
1.00
5.00
5.00
1.20
6.20
3
sare
kg
0.50
1.00
0.50
0.12
0.62
4
lapte
L
2.00
4.00
8.00
1.92
9.92
5
apa
L
3.00
2.00
6.00
1.44
7.44









Total



24.10
5.78
29.88

 La sfarsitul perioadei restaurantul inregistreaza o vanzare de 10 chifle, ceea ce inseamna ca am realizat urmatorul consum de materie prima :

NIR
















Nr. Crt.
Denumire produs
u.m.
cant.

cantitati utilizate pt. 1 Chifla

cantitati utilizate pt. 10 Chifle

stoc la sf de luna
0
1
2
3

8

9=8 x 10buc

10=9-3
1
Faina
kg
2.00

0.2

2

0.00
2
Ulei
L
1.00

0.005

0.05

0.95
3
sare
kg
0.50

0.01

0.1

0.40
4
lapte
L
2.00

0.005

0.05

1.95
5
apa
L
3.00

0.05

0.5

2.50

 Pretul de vanzare al chiflei este stabilit la valoarea de 1 leu. Conform informatiilor de mai sus costul de productie al unei chifle este de 0.62 lei, calculat astfel:

NIR











Nr. Crt.
Denumire produs
u.m.
cant.
p.u.

cantitati utilizate pt. 1 Chifla
cost productie
0
1
2
3
4

8
8.1=8 x 4
1
Faina
kg
2.00
2.30

0.2
0.46
2
Ulei
L
1.00
5.00

0.005
0.025
3
sare
kg
0.50
1.00

0.01
0.01
4
lapte
L
2.00
4.00

0.005
0.02
5
apa
L
3.00
2.00

0.05
0.1









Total





0.62

In concluzie, la o chifla avem profit de 0.39lei (1 leu pretul de vanzare - 0.62lei costul de productie), adica 3.85lei profit inregistrat la toata vanzarea din luna respectiva.
Si cu ocazia asta am vorbit putin si de calculul profitului si adaosul comercial.
Personal, consider ca Raportul de Gestiune ar trebui sa fie mai degraba o situatie dataliata a stocurilor. Astfel aceasta va arata in felul urmator:


SITUATIE STOC
Nr. Crt.
Denumire produs
u.m.
cantitati
valoare (fara tva)
intari
p.u.
iesiri
stoc disponibil
intrari
iesiri
stoc
0
1
2
3
4
5
6=3-5
7=3x4
8=4x5
9=7-8
1
Faina
kg
2.00
2.30
2.00
0.00
4.60
4.60
0.00
2
Ulei
L
1.00
5.00
0.05
0.95
5.00
0.25
4.75
3
sare
kg
0.50
1.00
0.10
0.40
0.50
0.10
0.40
4
lapte
L
2.00
4.00
0.05
1.95
8.00
0.20
7.80
5
apa
L
3.00
2.00
0.50
2.50
6.00
1.00
5.00
















24.10
6.15
17.95

Un raport clasic de gestiune va arata in felul urmator:


RAPORT DE GESTIUNE ZILNIC





NR. CRT.
DOCUMENT
VALOARE

TIP
NUMAR
EXPLICATII
MARFURI
SOLD PRECEDENT
0.00
INTRARI



1
N.I.R.1
123
Furnizor Materii prime paine
24.10

adaos
valoarea vanzari - consumul realizat
3.85
Total intrari +sold
27.95
IESIRI

2
vanzari


10.00
Total iesiri


10.00
SOLD FINAL
17.95


Desigur cantitatile ramase din fisa de stoc ar trebui sa se regaseasca si fizic in unitatea noastra.
In caz contrar diferenta sau plusul trebuie justificate prin documente contabile.
Sper ca am stabilit in mare mai toate aspectele generale.
Daca observati ca am omis ceva sau poate nu am expus destul de clar situatia, va rog sa lasati comentarii in sectiunea destinata acestora.

Spor,