Daca ati ajunsi in fata
unei astfel de situatii priviti totusi jumatatea plina a paharului si ganditiva
ca este timpul unei reorganizari.
De ce spun asta! Pentru ca o astfel de situatie are totusi si
unele avantaje. Astfel, potrivit legislatiei in vigoare, atunci cand se
deschide procedura de insolventa, creditorii nu pot adauga la creantele
existente majorari, penalitati sau dobanzi, cu exceptia celor aferente
creditorilor garantati. Totodata, furnizorii de servicii (electricitate, gaze
naturale, apa) nu au dreptul sa schimbe, sa refuze sau sa intrerupa livrarile
de utilitati, in cazul in care firma intrata in insolventa are calitatea de
consumator captiv (consumator care din considerente tehnice, economice sau de
reglementare, nu-si poate alege furnizorul – n.r.). Plata creantelor salariale
este suportata din Fondul de garantare, constituit si utilizabil conform Legii nr. 200/2006. Costurile procedurii de insolventa, variaza in functie de activitatea debitourului. Astfel aceste
costuri se pot incadra intre 4% si 8%
din valoarea sumelor care se vor distribui, pentru onorariul administratorului judiciar; pana la
2% din valorificarea bunurilor pentru costuri cu evaluarea sau cu diferiti
specialisti in contabilitate, audit etc., insa beneficiile procedurii de
insolventa pot depasii uneori costurile acesteia.
Termenul,
conform noilor reglementari legislative, pentru o procedura simplificata prin
care debitorul intra direct in procedura falimentului, este, fie odata cu
deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de
maximum 60 de zile. Desigur exista si cazuri in care procedura poate dura pana
la 5 ani.
Primul pas in fata unei astfel de situatii il
reprezinta alegerea celui mai potrivit lichidator judiciar, decizie adeseori
vitală pentru soarta persoanei juridice.
Surse de informare: Legea nr. 85/2006 cu actualizarile ulterioare, Legea
nr. 200/2006 cu actualizarile ulterioare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu