Din partea casei!... Protocol sau Publicitate?

Ma gandeam acum cateva zile de ce la noi in restaurante sau cafenele nu se primesc produse "din partea casei"? 

Cand zic "din partea casei" ma refer la acele produse oferite tuturor clientilor constant si nu doar celor preferentiali sau celor care cheltuiesc o anumita suma.

Recent am vizitat una din tarile ce pare ca a facut un fel de traditie din tratatiile oferite clientilor ce le calca pragul, fara sa conteze valoarea consumatiei.

De cate ori nu ati ales un restaurant sau o cafenea, doar pentru ca acolo ati primit ceva "din partea casei"? fie chiar si un pahar de apa ...

Ce mod mai bun de a ne promova constructiv, decat acela de a ne face clientii sa se simta bineveniti si importanti.

Personal as considera costul acestor tratatii ca pe o suma direct implicata in obtinerea profitului si astfel total deductibila.  

O buna practica este aceea de a include costul acestor produse in retetar, si astfel gestiunea sa fie descarcata in acelasi timp cu vanzarea respectiva. Daca, de exemplu, cafeneaua X, la o cafea vanduta ofera si un biscuite, costul acelui biscuite va fi descarcat din gestiune odata cu gramajul de cafea aferent, zaharul inclus si alte ingrediente folosite.   

In legislatia noastra nu am gasit o specificatie directa pentru inregistrarea tratatiilor de acest gen, si aici ma refer strict la restaurante, cafenele si alte unitati asemenea. Am gasit, in schimb, o multime de trimiteri fie la  cheltuieli de protocol (care stim ca sunt limitate ca si deductibilitate CF art.21 alin. (3) lit.a), reclama si publicitate (CF art.21 alin.(2) lit.d).

Sa le incadram ca si cheltuieli de protocol clar nu avem obiectul corect de aplicabilitate.

Ca si reclama si publicitate... poate... asta daca nu ar intervenii limitarile legislative impunandu-se in acest caz contractarea unei firme specializate care sa efectueze acesta promovare.

Daca ati mai intalnit alte cazuri sau practici si doriti sa impartasiti din experienta dumneavoastra, va invit sa imi scrieti in sectiunea de comentarii de mai jos.

Spor,

Restaurantele si contabilitatea de gestiune

Se stie ca in orice restaurant contabilitatea de gestiune este practic cea mai importanta piesa din puzzel-ul contabil. Daca NIR-urile si rapoartele de gestiune sunt facute ca la carte poti considera ca finalizata jumatate din inchiderea lunara.
Dar sa explicam putin procedeul de descarcare al gestiunii pe baza retetelor folosite in bucatarie.
Sa luam de exemplu o reteta simpla de paine.
Presupunem deci ca restaurantul nostru isi fabrica singur painea pe care o serveste clientilor, conform urmatoarei retete:
1 chifla:
- 200g faina
- 50ml apa
- 10g sare
- 5ml ulei
- 5g lapte
Evident inainte de fabricarea painii restaurantul nostru trebuie sa se aprovizioneze cu materia prima necesara, astfel, in cursul lunii vom avea o factura de la un furnizor sau mai multi prin care achizitionam ingredientele din reteta luata ca exemplu si nu numai.
Astfel, consideram urmatorul NIR:

NIR
Nr. Crt.	Denumire produs	u.m.	cant.	p.u.	valoare	tva	Total
0	1	2	3	4	5=3x4	6=5x24%	7=5+6
1	Faina	kg	2.00	2.30	4.60	1.10	5.70
2	Ulei	L	1.00	5.00	5.00	1.20	6.20
3	sare	kg	0.50	1.00	0.50	0.12	0.62
4	lapte	L	2.00	4.00	8.00	1.92	9.92
5	apa	L	3.00	2.00	6.00	1.44	7.44
	Total				24.10	5.78	29.88

 La sfarsitul perioadei restaurantul inregistreaza o vanzare de 10 chifle, ceea ce inseamna ca am realizat urmatorul consum de materie prima :

NIR
Nr. Crt.	Denumire produs	u.m.	cant.		cantitati utilizate pt. 1 Chifla		cantitati utilizate pt. 10 Chifle		stoc la sf de luna
0	1	2	3		8		9=8 x 10buc		10=9-3
1	Faina	kg	2.00		0.2		2		0.00
2	Ulei	L	1.00		0.005		0.05		0.95
3	sare	kg	0.50		0.01		0.1		0.40
4	lapte	L	2.00		0.005		0.05		1.95
5	apa	L	3.00		0.05		0.5		2.50

 Pretul de vanzare al chiflei este stabilit la valoarea de 1 leu. Conform informatiilor de mai sus costul de productie al unei chifle este de 0.62 lei, calculat astfel:

NIR
Nr. Crt.	Denumire produs	u.m.	cant.	p.u.		cantitati utilizate pt. 1 Chifla	cost productie
0	1	2	3	4		8	8.1=8 x 4
1	Faina	kg	2.00	2.30		0.2	0.46
2	Ulei	L	1.00	5.00		0.005	0.025
3	sare	kg	0.50	1.00		0.01	0.01
4	lapte	L	2.00	4.00		0.005	0.02
5	apa	L	3.00	2.00		0.05	0.1
	Total						0.62

In concluzie, la o chifla avem profit de 0.39lei (1 leu pretul de vanzare - 0.62lei costul de productie), adica 3.85lei profit inregistrat la toata vanzarea din luna respectiva.
Si cu ocazia asta am vorbit putin si de calculul profitului si adaosul comercial.
Personal, consider ca Raportul de Gestiune ar trebui sa fie mai degraba o situatie dataliata a stocurilor. Astfel aceasta va arata in felul urmator:

SITUATIE STOC
Nr. Crt.	Denumire produs	u.m.	cantitati				valoare (fara tva)
			intari	p.u.	iesiri	stoc disponibil	intrari	iesiri	stoc
0	1	2	3	4	5	6=3-5	7=3x4	8=4x5	9=7-8
1	Faina	kg	2.00	2.30	2.00	0.00	4.60	4.60	0.00
2	Ulei	L	1.00	5.00	0.05	0.95	5.00	0.25	4.75
3	sare	kg	0.50	1.00	0.10	0.40	0.50	0.10	0.40
4	lapte	L	2.00	4.00	0.05	1.95	8.00	0.20	7.80
5	apa	L	3.00	2.00	0.50	2.50	6.00	1.00	5.00
							24.10	6.15	17.95

Un raport clasic de gestiune va arata in felul urmator:

RAPORT DE GESTIUNE ZILNIC
NR. CRT.	DOCUMENT			VALOARE
	TIP	NUMAR	EXPLICATII	MARFURI
SOLD PRECEDENT				0.00
INTRARI
1	N.I.R.1	123	Furnizor Materii prime paine	24.10
	adaos	valoarea vanzari - consumul realizat		3.85
Total intrari +sold				27.95
IESIRI
2	vanzari			10.00
Total iesiri				10.00
SOLD FINAL				17.95

Desigur cantitatile ramase din fisa de stoc ar trebui sa se regaseasca si fizic in unitatea noastra.
In caz contrar diferenta sau plusul trebuie justificate prin documente contabile.
Sper ca am stabilit in mare mai toate aspectele generale.
Daca observati ca am omis ceva sau poate nu am expus destul de clar situatia, va rog sa lasati comentarii in sectiunea destinata acestora.

Spor,